Unii dintre voi cunoașteți cazul Fulguței
(www.facebook.com/SalvatiUnInger).
Fulguța a apărut în viața mea într-un moment în care aveam nevoie de ea
să îmi arate că, deși viața e nedreaptă uneori, împreună putem să aducem un zâmbet
pe chipurile celor care au atâta nevoie. Așa am cunoscut-o pe Manuela Hărăbor.
A venit să întindă o mână de ajutor Fulguței, dar nu bănuiam ce poveste ascund
ochii atât de calzi ai acestei doamne extraordinare, mamă a unui băiat minunat,
autist.
Am povestit mult… și fiecare cuvânt parcă
mă lăsa fără aer. Am știut imediat că vreau să ajut. Cu orice. Nimeni nu a
exprimat mai bine tot ce simt decât prietena mea, Iza, pentru care Fulguța este
aceeași rază de speranță:
“Fetiţa mică a dus o luptă
şi a învins. Fulguţa mică a arătat cât de nedrept poate fi un început de drum,
dar cât de mult drumul poate fi transformat în bine dacă pe el vin OAMENI care
cred, care se ascultă pe ei, care se opresc, privesc, aud şi răspund, întind mâinile şi dăruiesc. […] E atât de mică,
incredibil de mititică, dar e un exemplu că visele se pot împlini. Sunt plină
de întrebări, de teamă, de dor ce creşte şi creşte... am o certitudine şi anume
că o bucată din cercul meu interior va lipsi pentru totdeauna, dar voi merge
să-i spun Manuelei Hărăbor că visele
se împlinesc. Că oamenii se aud şi işi răspund. Să mergem împreună să-i spunem
că nu e singură.”
Am cunoscut-o și pe Liuba Iacoblev,
președinta Organizației Autism România, și ea mamă a unui copil cu autism. Am
aflat de la ele că 1 din 100 de oameni au tulburări din spectrul autismului.
Acest lucru afectează major întreaga familie. Copiii și tinerii cu autism nu au în acest moment, în România,
nici cea mai mică speranță la o viață decentă și la un viitor sigur. Sunt catalogați
și marginalizați, deși, cu sprijin adecvat și asistență de specialitate, pot
duce o viață normală.
"Să fii autist nu înseamnă să fii neuman. Însă înseamnă
să fii un străin. Înseamnă că ceea ce este normal pentru mine, nu este normal
pentru alţi oameni. Sub anumite aspecte, eu sînt foarte prost echipat pentru a
putea supravieţui în această lume, precum un extraterestru eşuat fără un manual
de orientare... Acordaţi-mi demnitatea de a mă cunoaşte în termenii mei -
recunoaşteţi faptul că suntem în mod egal străini unii faţă de ceilalţi, că
felul meu de a fi nu este doar o versiune defectă a felului vostru de a fi.
Suspendaţi pentru o clipa propriile voastre prezumţii. Definiţi-vă propriii
termeni. Lucraţi cu mine pentru a construi punţi între noi."
Jim
Sinclair
persoană cu autism
persoană cu autism
Stau și mă întreb… Ce se întâmplă cu
acești tineri când părinții lor nu mai sunt sau nu mai au cum să îi ajute?
Statul nu îi ajută. Din contră. Mă înfior și știu, m-a învățat Fulguța, că împreună putem să schimbăm
destine. Acesta este
apelul meu. Am nevoie, încă o dată, de voi toți! Voi, cei “care se opresc, privesc, aud şi răspund,
întind mâinile şi dăruiesc”! Haideți să luptăm
împreună pentru primul Centru Multifuncțional pentru Tinerii cu Autism din România.
Cum puteți ajuta?
-
Donând 2% din impozitul pe venit pe care îl
datorați statului (http://www.autismromania.ro/site/donatii/)
- termen până la 31 martie 2012
-
Donații directe în conturile:
RO16 RNCB 0075
0352 1615 0001 - RON
RO59 RNCB 0075
0352 1615 0003 – EURO
-
sau un simplu share. Contează!
Date de contact:
Liuba Iacoblev
0731-816.880
Vă mulțumim pentru sufletul vostru atât de mare
Daniela Stroescu
https://www.facebook.com/manuharabor
RăspundețiȘtergere